Aspecte fiscal - contabile privind unitatile de cult din Romania

Multumim Revistei Romane de Fiscalitate

Aspecte fiscal - contabile privind unitatile de cult din Romania


Conform prevederilor legale, structurile religioase cu personalitate juridica sunt cultele si asociatiile religioase, iar structurile fara personalitate juridica sunt gruparile religioase.

Cultele recunoscute de lege sunt persoane juridice de utilitate publica. Ele se organizeaza si functioneaza potrivit legii si in baza prevederilor constitutionale, in mod autonom, potrivit propriilor statute sau coduri canonice.

De asemenea, sunt persoane juridice si unitatile componente ale cultelor, asa cum sunt mentionate in statutele sau codurile canonice proprii, daca indeplinesc cerintele prevazute in acestea.

Avand in vedere rolul important al cultelor religioase in viata sociala a unui popor, statul, pe langa subventionarea de la bugetul de stat a activitatilor desfasurate in calitate de autoritati de utilitate publica, sprijina unitatile de cult prin acordarea de facilitati fiscale, in conditiile legii. De asemenea, statul promoveaza sprijinul acordat de cetateni cultelor prin deduceri din impozitul pe venit si incurajeaza sponsorizarile catre culte.

Cartea verde a contabilitatii varianta tiparita

Vezi AICI detalii

Ghidul Practic al Monografiilor Contabile 2024

Vezi AICI detalii

Contabilitatea HORECA Monografii contabile si cazuri practice

Vezi AICI detalii

Prevederi fiscale privind unitatile de cult

1. Cultele religioase sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru urmatoarele venituri: venituri obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult, venituri obtinute din chirii, alte venituri obtinute din activitati economice, venituri din despagubiri in forma baneasca, obtinute ca urmare a masurilor reparatorii prevazute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate.

Aceste venituri sunt scutite cu conditia ca sumele respective sa fie utilizate, in anul curent si/sau in anii urmatori, pentru intretinerea si functionarea unitatilor de cult, pentru lucrari de constructie, de reparatie si de consolidare a lacasurilor de cult si a cladirilor ecleziastice, pentru invatamant, inclusiv pentru intretinerea si functionarea bazei materiale a invatamantului, pentru furnizarea de servicii sociale, pentru actiuni specifice si alte activitati non-profit ale cultelor religioase.

Baza materiala a invatamantului cuprinde: spatii pentru procesul de invatamant si cercetare stiintifica, mijloace de invatamant si de cercetare aferente, biblioteci, edituri si tipografii, statiuni didactice si de cercetare, unitati de microproductie, ateliere scolare, ferme didactice, gradini botanice, terenuri agricole, camine, internate, cantine, cluburi ale elevilor, case de cultura ale studentilor, case ale corpului didactic, case universitare, tabere scolare, baze si complexuri cultural-sportive, palate si case ale copiilor si elevilor, baze de odihna si tratament, spatii cu destinatia de locuinta, precum si orice alt obiect de patrimoniu destinat invatamantului si salariatilor din invatamant.

De asemenea, unitatile de cult sunt scutite de la plata impozitului pe profit si pentru veniturile din activitati economice realizate pana la nivelul echivalentului in lei a 15.000 euro, intr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale obtinute din activitati fara scop patrimonial scutite de la plata impozitului pe profit.

Unitatile de cult datoreaza impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce depaseste plafonul de scutire de 15.000 de euro sau partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor altele decat cele neimpozabile.

Veniturile care nu se iau in calcul la stabilirea profitului impozabil sunt urmatoarele: 

•  cotizatiile si taxele de inscriere ale membrilor;
• contributiile banesti sau in natura ale membrilor;
• taxele de inregistrare stabilite potrivit legislatiei in vigoare;
• donatiile si banii sau bunurile primite prin sponsorizare;
• dividendele si dobanzile obtinute din plasarea disponibilitatilor rezultate din venituri scutite;
• resursele obtinute din fonduri publice sau din finantari nerambursabile;
• veniturile exceptionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate in proprietatea unitatilor de cult, altele decat cele care sunt sau au fost folosite intr-o activitate economica;
• sumele primite ca urmare a nerespectarii conditiilor cu care s-a facut donatia/sponsorizarea, potrivit legii, sub rezerva ca sumele respective sa fie utilizate in anul curent sau in anii urmatori, pentru realizarea scopului si obiectivelor acestora, potrivit statutelor proprii sau codurilor canonice, dupa caz;
• veniturile realizate din despagubiri de la societatile de asigurare pentru pagubele produse la activele corporale proprii, altele decat cele care sunt utilizate in activitatea economica;
• sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice.

La determinarea profitului impozabil se vor avea in vedere urmatoarele:

1. stabilirea veniturilor neimpozabile enumerate mai sus;

2. determinarea veniturilor neimpozabile din activitati economice, prin parcurgerea urmatorilor pasi:

• calculul echivalentului in lei a 15.000 euro prin utilizarea cursului mediu de schimb valutar EUR/ROL comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru anul fiscal respectiv;
• calculul valorii procentului de 10% din veniturile neimpozabile determinate la pct. 1;
• stabilirea veniturilor neimpozabile ca fiind valoarea cea mai mica dintre sumele stabilite anterior;

3. stabilirea veniturilor neimpozabile prin adunarea sumelor de la pct. 1 si 2;

4. determinarea veniturilor impozabile prin scaderea din totalul veniturilor a celor de la pct. 3;

5. calculul profitului impozabil corespunzator veniturilor impozabile de la pct. 4, avandu-se in vedere urmatoarele:

• stabilirea cheltuielilor efectuate in scopul realizarii veniturilor impozabile de la pct. 4. Pentru acesta este necesara utilizarea unor chei corespunzatoare de repartizare a cheltuielilor comune;
• stabilirea valorii deductibile a cheltuielilor determinate conform prevederilor art. 21 din Codul fiscal.

Profitul impozabil se determina ca diferenta intre veniturile impozabile de la pct. 4 si cheltuielile deductibile stabilite conform pct. 5. Impozitul pe profit se stabileste prin aplicarea cotei de 16% asupra profitului impozabil.
Unitatile de cult au obligatia de a declara si a plati impozitul pe profit anual, pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul.

2. Din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata, livrarea obiectelor de cult religios (vasele liturgice, icoanele metalice sau litografiate, crucile, crucifixele, cruciulitele si medalioanele cu imagini religioase specifice cultului, calendarele religioase etc.) nu este considerata activitate economica. Fac exceptie de la aceste prevederi obiectele decorative si cele pentru nunti si botezuri.

Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri furnizate membrilor unitatilor de cult in interesul lor colectiv, conform statutelor proprii de organizare sau codurilor canonice.

Este scutita de TVA furnizarea de personal de catre unitatile de cult in scopul urmatoarelor activitati:

spitalizarea, ingrijirile medicale si operatiunile strans legate de acestea, desfasurate de unitati autorizate pentru astfel de activitati, indiferent de forma de organizare, precum: spitale, sanatorii, centre de sanatate rurale sau urbane, dispensare, cabinete si laboratoare medicale, centre de ingrijire medicala si de diagnostic, baze de tratament si recuperare, statii de salvare si alte unitati autorizate sa desfasoare astfel de activitati;

• activitatea de invatamant, formarea profesionala a adultilor, precum si prestarile de servicii si livrarile de bunuri strans legate de aceste activitati (efectuate de institutiile publice sau de alte entitati autorizate);
• prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de asistenta si/sau protectia sociala (efectuate de institutiile publice sau de alte entitati recunoscute ca avand caracter social), inclusiv cele livrate de caminele de batrani;
• prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de protectia copiilor si a tinerilor (efectuate de institutiile publice sau de alte entitati recunoscute ca avand caracter social).

Unitatile de cult care desfasoara activitati economice a caror cifra de afaceri anuala este inferioara plafonului de 35.000 euro sunt scutite de la plata TVA. Echivalentul in lei al plafonului se stabileste la cursul de schimb comunicat de BNR la data aderarii. Unitatile de cult care incep o activitate economica in cursul anului si estimeaza ca vor realiza o cifra de afaceri inferioara plafonului de scutire pot opta pentru aplicarea regimului normal de taxare. De asemenea, dupa infiintare, daca cifra de afaceri realizata in cursul unui an este inferioara plafonului de scutire, pot opta oricand pentru aplicarea regimului normal de taxare.

Daca, in cursul anului, unitatile de cult ating sau depasesc plafonul de scutire, sunt obligate sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA in termen de 10 zile de la sfarsitul lunii in care s-a atins sau depasit acest plafon.

Unitatilor de cult care solicita inregistrarea in scopuri de TVA li se va atribui un cod de inregistrare in scopuri de TVA numai pentru activitatea pentru care au calitatea de persoana impozabila, in timp ce pentru activitatile fara scop patrimonial li se va atribui un cod de inregistrare fiscala distinct. Dupa atribuirea codului de inregistrare in scopuri de TVA, acesta va fi valabil pentru orice alte operatiuni taxabile, scutite cu sau fara drept de deducere, pe care le va realiza ulterior.

O problema ce, de asemenea, necesita analiza este legata de regimul de TVA al prestarilor realizate de catre unitatile de cult in favoarea elevilor din unitatile de invatamant proprii, respectiv serviciile si livrari constand, in general, in masa servita la cantine si cazarea in caminele proprii ale cultelor religioase.

Astfel, intrucat nu exista prevederi speciale in acest sens, apreciem ca acestor servicii le vor fi aplicabile prevederile generale ale art. 141 alin. 1 lit g) din Codul fiscal, conform carora sunt scutite de taxa „livrarile de bunuri sau prestarile de servicii realizate de caminele si cantinele organizate pe langa institutile publice si entitatiile autorizate prevazute la lit. f) (nr. Unitatiile autorizate, conform Legii nr. 84/1995 ce desfasoara activitati de invatamant) in folosul exclusiv al persoanelor direct implicate in activitatile scutite conform literei f)“.

Prin urmare, pentru ca prestarilor/livrarilor in discutie sa le fie aplicabila scutirea sus-mentionata este necesarca unitatiile de invatamant din cadrul cultelor religioase sa fie autorizate conform prevederilor legale in vigoare, in caz contrar acestea devenind impozabile din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata.

3. Orice produs energetic achizitionat direct de la operatori economici producatori, importatori sau distribuitori, utilizat drept combustibil pentru incalzirea unitatilor de cult, inclusiv furnizarea gazului natural, este scutit de la plata accizelor. Scutirea se acorda direct in baza autorizatiei de utilizator final emisa de autoritatea fiscala teritoriala la care este inregistrata fiscal unitatea de cult.

4. De asemenea, unitatile de cult sunt scutite de la plata impozitului pentru:

cladirile care, prin destinatie, constituie lacasuri de cult, cu exceptia incaperilor care sunt folosite pentru activitati economice;

• cladirile care constituie patrimoniul unitatilor si institutiilor de invatamant confesional, cu exceptia incaperilor care sunt folosite pentru activitati economice;
• cladirile funerare din cimitire si crematorii;
• cladirile retrocedate cultelor religioase din Romania, potrivit legii;
• cladirile utilizate pentru activitati social umanitare, potrivit hotararii consiliului local;
• orice teren al unei unitati de cult religios recunoscut de lege si al unei unitati locale a acesteia, cu personalitate juridica;
• orice teren al unui cimitir, crematoriu;
• terenul aferent cladirilor retrocedate, potrivit legii, pe durata pentru care proprietarul este obligat sa mentina afectatiunea de interes public.

Prin sintagma „cladirile care, prin destinatie, constituie lacasuri de cult“ se intelege bisericile, locasurile de inchinaciune, casele de rugaciuni si anexele acestora. Termenul „lacas“ este o varianta a termenului „locas“.

Anexele bisericilor se refera la orice incinta care are elementele constitutive ale unei cladiri, proprietatea oricarui cult recunoscut oficial in Romania, cum ar fi: clopotnit a, cancelaria parohiala, agheasmatarul, capela mortuara, casa parohiala cu dependintele sale, destinata ca locuinta a preotului/preotilor slujitori/personalului deservent, incinta pentru aprins lumanari, pangarul, troita, magazia pentru depozitat diverse obiecte de cult, asezamantul cu caracter social-caritabil, arhondaricul, chilia, trapeza, incinta pentru desfasurarea activitatilor cu caracter administrativ-bisericesc, resedinta chiriarhului, precum si altele asemenea; prin asezamant cu caracter socialcaritabil se intelege caminul de copii, azilul de batrani, cantina sociala sau orice alta incinta destinata unei activitati asemanatoare.

Organizarea si conducerea contabilitatii:

Unitatile de cult sunt obligate sa organizeze si sa conduca contabilitatea activitatilor desfasurate potrivit reglementarilor contabile aprobate de Ministerul Economiei si Finantelor.

Reglementarile contabile se refera in principal la activitatile fara scop patrimonial, inclusiv activitatile cu destinatie speciala, desfasurate de catre persoanele juridice fara scop patrimonial, si in subsidiar la activitatile economice desfasurate, potrivit legii, de catre aceste persoane juridice.

Pentru activitatile economice desfasurate aceste reglementari se completeaza cu Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a

Comunitatilor Economice Europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005, cu modificarile si completarile ulterioare.
Contabilitatea veniturilor se tine distinct pe feluri de activitati, respectiv activitati fara scop patrimonial, activitati cu destinatie speciala potrivit legii si activitati economice, iar in cadrul acestora pe feluri de venituri, dupa natura lor.

Veniturile din activitatile fara scop patrimonial cuprind:

• venituri din cotizatiile si contributiile banesti sau in natura ale membrilor si simpatizantilor;
• venituri din taxele de inregistrare stabilite potrivit legislatiei in vigoare;
• venituri din donatii si sume sau bunuri primite prin sponsorizare;
• venituri din dobanzile si dividendele obtinute din plasarea disponibilitatilor rezultate din activitatile fara scop patrimonial;
• venituri pentru care se datoreaza impozit pe spectacole;
• resurse obtinute de la bugetul de stat si/sau de la bugetele locale si subventii pentru venituri;
• venituri din actiuni ocazionale, utilizate in scop social sau profesional, potrivit statutului de organizare si functionare;
• venituri rezultate din cedarea activelor corporale aflate in proprietatea persoanelor juridice fara scop patrimonial, altele decat cele care sunt sau au fost folosite in activitatea economica;
• alte venituri din activitatile fara scop patrimonial, care cuprind:
• venituri din cote-parti primite potrivit statutului;
• ajutoare si imprumuturi nerambursabile din tara si din strainatate si subventii pentru venituri;
• venituri din despagubiri de asigurare – pagube si din subventii pentru evenimente extraordinare si altele similare;
• venituri din diferente de curs valutar rezultate din activitatile fara scop patrimonial;
• venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere privind activitatea de exploatare;
• venituri financiare din ajustari pentru pierdere de valoare;
• venituri obtinute din vize, taxe si penalitati sportive sau din participarea la competitii si demonstratii sportive;
• veniturile obtinute din reclama si publicitate, potrivit legislatiei in vigoare;
• alte venituri din activitatile fara scop patrimonial.

Veniturile cu destinatie speciala, cuprind venituri reglementate de legi speciale si cuprind: venituri cu destinatie speciala din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii si de divertisment si alte venituri cu destinatie speciala, potrivit legii.

Veniturile din activitati economice sunt similare cu cele cuprinse in clasificarea comuna pe economie, incluzand venituri din exploatare, venituri financiare si venituri extraordinare.
Contabilitatea cheltuielilor

1. Contabilitatea activitatilor desfasurate se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor, astfel: cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare, cheltuieli extraordinare.

cheltuieli de exploatare, care cuprind:

• cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile; costul de achizitie al obiectelor de inventar consumate; costul de achizitie al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei si apei consumate; valoarea animalelor si pasarilor; costul marfurilor vandute si al ambalajelor;
• cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti, redevente, locatii de gestiune si chirii; prime de asigurare; studii si cercetari; cheltuieli cu alte servicii executate de terti (colaboratori); comisioane si onorarii; cheltuieli de protocol, reclama si publicitate; transportul de bunuri si personal; deplasari, detasari si transferari; cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii, servicii bancare si altele;
• cheltuieli cu personalul (salariile, asigurarile si protectia sociala si alte cheltuieli cu personalul, suportate de entitate);
• alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creante si debitori diversi; despagubiri, amenzi si penalitati; donatii si alte cheltuieli similare; ajutoare si imprumuturi nerambursabile; cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital etc.);
• cheltuieli financiare, care cuprind: pierderi din creante legate de participatii; cheltuieli privind investitiile financiare cedate; diferentele nefavorabile de curs valutar; dobanzile privind exercitiul financiar in curs; sconturile acordate clientilor; pierderi din creante de natura financiara si altele;
• cheltuieli extraordinare (calamitati si alte evenimente extraordinare).
  Cheltuielile cu provizioanele, amortizarile si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare, precum si cheltuielile cu impozitul pe profit si alte impozite se evidentiaza distinct, in functie de natura lor.

2. In cadrul categoriilor de cheltuieli dupa natura lor, conturile de cheltuieli se dezvolta obligatoriu in analitice distincte pe feluri de activitati, respectiv activitati fara scop patrimonial, activitati cu destinatie speciala, potrivit legii, si activitati economice. In continuare se pot dezvolta in analitic in functie de necesitatile impuse de anumite reglementari sau potrivit necesitatilor proprii ale persoanei juridice fara scop patrimonial.

Principala problema de rezolvat consta in separarea cheltuielilor in cheltuieli aferente activitatilor cu scop patrimonial si cheltuieli aferente cu scop nepatrimonial, aceasta operatiune fiind mai dificila decat cea de separare a veniturilor.

In materia veniturilor, art. 15 alin. (2) din Codul fiscal contine o enumerare a 11 categorii de venituri scutite de la plata impozitului pe profit. Aceste surse de venit sunt prezumate a reprezenta activitati cu scop nepatrimonial, desi unele dintre acestea reprezinta in mod evident activitati economice.(spre exemplu cele din spectacole).

Avand in vedere si dispozitiile art. 15 alin. (3) din Codul fiscal (care se refera la veniturile din activitati economice), rezulta, per a contrario, ca intreaga enumerare de la art. 15 alin. (2) se refera la venituri din activitati, altele decat activitatile economice.

In ceea ce priveste cheltuielile, dispozitiile O.M.F.P. nr. 1.829/2003 prevad ca persoanele cu scop nepatrimonial au obligatia organizarii unei adevarate „contabilitati de gestiune“, deci a delimitarii veniturilor, dar si a cheltuielilor din activitatea economica de cele ce nu sunt aferente activitatii economice.
In aceasta situatie, exista evident cheltuieli care se pot identifica direct, chiar in momentul efectuarii (inregistrarii) lor, ca aferente uneia dintre cele doua componente.

O alta parte priveste insa cheltuielile comune, care nu pot fi alocate direct uneia sau alteia dintre activitati, ci doar prin intermediul unei chei de repartizare care trebuie selectata de la caz la caz, astfel incat sa surprinda cat mai corect realitatea economica.

O prima cheie de repartizare poate fi reprezentata de cuantumul veniturilor; deoarece veniturile pot fi mai usor repartizate intre cele doua tipuri de activitati – gratie listei din art. 15 alin. (2) din Codul fiscal – prezumtia conform careia cheltuielile sunt proportionale cu veniturile poate constitui o cheie de repartizare corespunzatoare.

O alta metoda consta in identificarea celor mai mari cheltuieli direct repartizabile (identificate) pe cele doua tipuri de activitati. Spre exemplu, in activitatea fotbalistica, la un club important, salariile jucatorilor (toate costurile cu salariile si contributiile aferente) reprezinta cel mai important element al costurilor directe (cheltuielile cu munca vie). Asemanator, la un ansamblu artistic la care majoritatea cheltuielilor directe sunt cele de transport, cazare etc. Acestea pot constitui o baza corecta de repartizare a cheltuielilor comune (de regula, administrative, regii etc.)

3. Unitatile de cult care desfasoara si activitati economice intocmesc situatii financiare anuale care cuprind:

• bilant;
• contul rezultatului exercitiului;
• notele explicative la situatiile financiare anuale.

Unitatile de cult care desfasoara exclusiv activitati fara scop patrimonial conduc contabilitatea in partida simpla. Aceste unitati nu au obligatia de a intocmi situatii financiare anuale.

Concluzii

Avand in vedere rolul important al cultelor religioase in viata sociala a unui popor, statul sprijina unitatile de cult si prin acordarea unor facilitati fiscale. Astfel, cultele religioase recunscute de lege sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru veniturile obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor specifice unitatilor de cult, dar si pentru anumite venituri obtinute din desfasurarea de activitati economice.

De asemenea, sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata pentru veniturile obtinute din valorificarea obiectelor de cult religios, precum si de la plata impozitului pe anumite cladiri si terenuri aflate in patrimoniul acestora.

Pentru activitatile economice desfasurate, cu unele exceptii, unitatile de cult sunt tratate ca si ceilalti operatori economici. Unitatile de cult sunt obligate sa conduca contabilitatea in partida dubla daca desfasoara si activitati de natura economica. Daca nu desfasoara astfel de activitati, pot conduce contabilitatea in partida simpla.