Care este legislatia in vigoare pentru a prescrie o suma restanta, in conditiile indeplinirii celor 3 ani? Care este legislatia in vigoare pentru sumele restante care depasesc termenul de 3 ani?
Prescriptia extinctiva nu este definita de legea civila. Totusi Decretul nr. 167/1958 in art. 1 alin. (1) consacra efectul prescriptiei extinctive „Dreptul la actiune avand un obiect patrimonial, se stinge prin prescriptie, daca nu a fost executat in termenul stabilit de lege”.
Conform aceluiasi Decret art. 3 alin. (1), termenul general de prescriptie este de 3 ani.
Potrivit prevederilor Decretului nr. 167 republicat din 10 aprilie 1958 privitor la prescriptia extinctiva art. 3, termenul prescriptiei este de 3 ani, prescriptia incepand sa curga de la data cind se naste dreptul la actiune sau dreptul de a cere executarea silita conform art. 7.
Prevederi concrete se regasesc in Ordinul nr. 1.753 din 22 noiembrie 2004 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de activ si de pasiv care la pct. 46 mentioneaza ca scaderea din evidenta a creantelor si datoriilor ale caror termene de incasare sau de plata sunt prescrise se efectueaza numai dupa ce au fost intreprinse toate demersurile juridice, potrivit legii, pentru decontarea acestora.
Pentru toate plusurile, lipsurile si deprecierile constatate la bunuri, precum si pentru pagubele determinate de expirarea termenelor de prescriptie a creantelor sau din alte cauze, comisia de inventariere trebuie sa primeasca explicatii scrise de la persoanele care au raspunderea gestionarii, respectiv a urmaririi decontarii creantelor.
Pe baza explicatiilor primite si a documentelor cercetate, comisia de inventariere stabileste caracterul lipsurilor, pierderilor, pagubelor si deprecierilor constatate, precum si caracterul plusurilor, propunand, in conformitate cu dispozitiile legale, modul de regularizare a diferentelor dintre datele din contabilitate si cele faptice, rezultate in urma inventarierii (punctul 49 din ordinul mai sus amintit).
Din punct de vedere contabil, functiunea conturilor din Ordinul nr. 1.752 din 17 noiembrie 2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene prezinta detalii privind inregistrarile contabile care trebuie facute astfel:
- Daca se prescriu sau se anuleaza datorii aferente exercitiilor financiare anterioare, inregistrarile se fac pe seama contului 117 „Rezultat Reportat”, iar inregistrarile contabile sunt urmatoarele:
                   401        =            117
              „Furnizori”       „Rezultat Reportat”
- Drepturi de personal neridicate, prescrise si datorii anulate, aferente exercitiului curent se inregistreaza pe seama contului 7588 „Alte venituri din exploatare”:
Totul despre documentele de contabilitate primara Solutii de organizare a gestiunilor
Manualul Contabilului Incepator - stick USB
Marea Carte Verde a Monografiilor Contabile 2024 varianta tiparita
                   421               =                          7588
     „Personal – Remuneratii datorate”  „Alte venituri din exploatare”
- Sumele trecute pe cheltuieli cu ocazia scoaterii din evidenta a clientilor incerti sau a debitorilor se inregistreaza pe seama contului 654 „Pierderi din creante si debitori diversi”; cu ajutorul contului 8034 „Debitori scosi din activ, urmariti in continuare” se tine evidenta debitorilor care au fost scosi din activul entitatii, ca insolvabili sau disparuti, care, in conformitate cu dispozitiile legale, trebuie urmariti in continuare pana la reactivare sau implinirea termenului de prescriptie.
                  654             =                      411
„Pierderi din creante si debitori diversi”        „Clienti”
Din punct de vedere fiscal, impozitarea veniturilor rezultate din anularea datoriilor nu este distinct specificata in Codul fiscal, insa se subintelege ca avand la baza initial un cost deductibil.
In privinta creantelor exista prevederi distincte, astfel:
– Conform art. 21 alin. (2) lit. n) se considera cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, in urmatoarele cazuri:
1. Procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti.
2. Debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori.
3. Debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara succesor.
4. Debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul.
– Conform art. 21 alin. (4) lit. o) nu sunt deductibile pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, pentru partea neacoperita de provizion, potrivit art. 22, precum si pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, in alte situatii decat cele prevazute la art. 21 alin. (2) lit. n). In aceasta situatie, contribuabilii care scot din evidenta clientii neincasati sunt obligati sa comunice in scris acestora scoaterea din evidenta a creantelor respective, in vederea recalcularii profitului impozabil la persoana debitoare, dupa caz.
Drepturile de proprietate intelectuala asupra continutului acestui articol apartin Editurii Rentrop & Straton. Articolul poate fi preluat in limita a 500 de caractere, cu conditia sa fie insotit de textul: "Sursa: Portalul Contabilul.ro" si link catre www.contabilul.ro . In caz contrar, vom actiona conform legilor privind protectia drepturilor de proprietate intelectuala.
