Â
Mii de firme isi suspenda activitatea, din cauza crizei si a supraimpozitarii. Raman insa cu obligatiile de declarare la Fisc, de care pot scapa doar dupa demersuri complicate, dar inutile.
Avalansa de cereri de intrerupere a activitatii a fost declansata, in special, de introducerea impozitului minim in 2009. „Codul fiscal prevede cateva exceptii de la aplicarea impozitului minim. Desi la o prima vedere nu trateaza cazul firmelor cu activitate suspendata, normele de aplicare ale Codului precizeaza ca nu se aplica impozitul minim societatilor in inactivitate temporara inscrisa in Registrul comertului. Inscrierea aceasta e vazuta ca o exceptie de la regula dizolvarii si se face in practica atat la Registrul comertului, cat si la Fisc, asa cum prevede Legea nr. 31/1990, pe baza unor documente specifice“, explica Miruna Enache, tax senior manager Ernst&Young. Cererea de suspendare a activitatii trebuie sa fie pentru cel putin un an si cel mult trei ani.
„Durata inactivitatii nu poate depasi trei ani, iar exceptia de la plata impozitului minim se aplica doar pe perioada de inactivitate, de la inregistrarea cererii de inscriere de mentiuni la Registrul comertului si pana la data incetarii inactivitatii“, spune Miruna Enache.
Dupa inregistrarea inactivitatii temporare in Registrul comertului, societatile pot solicita administratiei financiare de care apartin un regim derogatoriu, pentru a nu mai fi nevoite sa depuna declaratiile fiscale. Administratia este cea care decide noile termene, in functie de specificul activitatii. Nedepunerea declaratiilor fiscale este contraventie si se penalizeaza cu amenda intre 1.000 si 5.000 de lei pentru persoane juridice si 500 si 1.000 de lei pentru persoane fizice. Totusi, in cazul inactivilor, Codul de procedura fiscala prevede ca nu se transmit instiintari pentru nedepunerea declaratiilor si stabilirea din oficiu a obligatiilor fiscale. Acest lucru demonstreaza ca, in practica, firmele suspendate care nu respecta procedurile de declarare nu pot fi sanctionate. In acest caz, procedurile de obtinere a regimului derogatoriu nu s-ar mai justifica.
Declaratiile fiscale pot fi depuse in regim derogatoriu, aprobat de administratia fiscala, cel putin un an, dar nu mai mult de trei ani. Declaratiile care pot fi depuse in regim derogatoriu sunt:
- Declaratia privind obligatiile la bugetul general consolidat, Decontul de TVA, Declaratia privind impozitul pe profit, Decontul privind accizele, Decontul privind impozitul la titeiul si gazele naturale din productia interna
- In cazul in care acest regim de declarare incepe sau se sfarseste in cursul anului fiscal se depun:
- Declaratia privind impozitul pe profit, Decontul privind accizele, Decontul privind impozitul la titeiul si gazele naturale din productia interna.
Cum se scapa de declaratii
Regimul de declarare derogatoriu se obtine daca sunt indeplinite, cumulativ, urmatoarele conditii:
- nu se obtin venituri din exploatare, venituri financiare, extraordinare si/sau alte elemente similare veniturilor
Operare SAGA Exemple practice si recomandari
Bugete cash flow rentabilitate risc - ghid practic
Ghidul practic al contabilitatii in 2024 Legislatie explicata - Exemple detaliate - Monografii contabile complete
- nu exista angajati si nu se platesc venituri cu regim de retinere la sursa a impozitului
- se afla in evidenta fiscala, cu toate obligatiile declarative si de plata indeplinite
- nu se desfasoara niciun fel de activitate
- nu sunt in curs de solutionare cereri de rambursare de TVA sau de restituire a unor taxe/impozite
- nu se afla in inspectie fiscala
- nu se afla in lista contribuabililor inactivi
- este inscrisa inactivitatea temporara in Registrul comertului, conform prevederilor art. 237 din Legea nr. 31 din 1990.
Sursa: Capital
